Cât va costa prima cale ferată de mare viteză din România

Prima cale ferată de mare viteză din România ar putea sa ne coste 17 miliarde de euro. Aceasta ar conecta portul Constanța de Budapesta si rețeaua europeană de căi ferate rapide.

România este obligată de UE să termine linia de cale ferată București-Budapesta până în 2040.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) propune realizarea unui studiu de fezabilitate pentru prima cale ferată de mare viteză, peste 200 km/h, cu un cost estimat de 120 milioane euro.

Cât va costa prima cale ferată de mare viteză

„România toacă din nou bani pe căi ferate de mare viteză.. Traseul imaginat? Fie unul de 17 miliarde euro pe București-Sibiu-Cluj-Oradea, fie o linie „hibridă” (160 km/h-200 plus) via Brașov-Sighișoara-Cluj, care să includă secțiuni din cele (care urmează să fie) reabilitate în actualele contracte de execuție.

Realitatea? Calea ferată este la limita supraviețuirii: 75% este scadentă la refacție/RK (reparații capitale), vitezele de circulație pe magistrale fiind la jumătate față de 1995, marfa târându-se cu 17 km/h și călătorii cu vreo 50 km/h, materialul rulant fiind depășit fizic și moral.

Sunt și numeroase aspecte tehnice și economice pentru care banii aruncați în HSR (High Speed Rail) este o tichie de mărgăritar, nu o soluție la problemele reale. De exemplu, avem nevoie de „servicii feeder” (o rețea convențională care să alimenteze HSR cu trafic), accesele în gări sunt praf (15-30 km/h în Brașov), iar pe HSR nu poți căra marfă, ci doar oameni care trebuie să plătească un bilet scump”, au scris reprezentanții Asociației Pro Infrastructură pe Facebook.

Aceștia mai spun că „ar trebui făcute acum studii serioase despre cum reparăm rețeaua și cum ieșim din dezastrul ultimilor 20 de ani când s-a alocat doar 10-15-20% din necesar pe mentenanță și reparații capitale și s-au băgat sume uriașe în reconstrucția celebrului Coridor IV (redenumit Rin-Dunăre) cu efecte nesemnificative în reducerea timpilor de parcurs (10-15 minute pe București-Constanța după o investiție de 1 miliard de euro), capacitatea de transport marfă scăzând masiv”.

Sursa: Asociația Pro Infrastructură / Facebook